“Câmpulungencele” – Mesajul unei dragi prietene

“Întotdeauna, apartenenţa la neam, la familie, la castă sau grup, dar şi la meleagurile natale, îţi dă stabilitate şi siguranţă, îţi dă sens între trecut şi viitor. 

Sunt din Campulung şi mă mândresc cu asta. De ce ? Unii ar zice că nu am de ce, că e un orăşel pierdut în timpul trecut, între munţi şi dealuri, că acolo nu se mai întamplă nimic de când A.R.O. nu mai e, Cimentul nu mai e, Grulenul nu mai e….

Mai e ceva, oare? Da, mai sunt oamenii; şi sunt înalţi şi drepţi, munteni tăcuţi şi curaţi la suflet şi port. Şi mai sunt şi fetele: isteţe, tenace, focoase şi al dracu’ de frumoase! Si nu era vorba despre mine !….

Ce zici despre asta frumoasă doamnă C. C. ?

În oraşul natal nu ne-am ştiut, făceam parte din generaţii diferite. Apoi, viaţa ne-a adus în acelaşi loc şi în acelaşi timp, peste ani; în mijlocul unui hăţis, în ‘’tranşeele’’ unui război de interese, care nu era al nostru. Ne-am văzut, ne-am plăcut şi asta a fost; apoi am aflat de …..Câmpulungul nostru; a fost veriga care a sudat lanţul….

‘’- Eşti din Câmpulung ?’’

‘’- Da !’’

‘’ – Şi eu ! Afurisite, câmpulungencele astea !’’

Şi apoi pentru mine a fost bine şi pe urmă foarte rău. Dar tu ai fost lângă mine când mi-a fost foarte rău şi prieteni vechi m-au părăsit.

Şi apoi ţie ţi-a fost foarte bine; te priveam cum te înalţi cu tenacitate şi uşurinţă într-o lume aspră şi dură, într-o lume fără reguli. Te-am privit tăcută şi uimită, ţi-am privit zborul prin înălţimi nebănuite, ameţitoare pentru mine. Şi ai transformat, ca regale Midas, tot ce ai atins în ….strălucire: că a fost insolvenţă sau antreprenoriat, că a fost glumă sau serios, că ai fost ‘’ambasadoarea’’ unor idei noi sau ai facut donaţii caritabile, totul a fost bine şi serios făcut, în mare viteza, spre … altceva !

Nu am putut să ţin pasul cu tine, am rămas undeva în urmă, uimită că mi-ai dat voie să fiu cândva, lângă tine !

Dar ne vom întâlni acasă, sau pe undeva oriunde, ne vom aminti de Câmpulung şi vom merge mai departe; tu în zbor, eu mai bătrâneşte dar încă sigură, tu strălucind, iar eu mai cuminte, tu blondă si eu brună, tu mămică, eu bunică, doua fete din Câmpulung venite să ’’cucerească’’ capitala.

Şi sunt sigură că, ce va urma, va fi cu siguranţă, la fel de special şi ‘’colorat’’ cum m-ai obişnuit, plin de consistenţă dar şi cu multă metaforă, un ‘’altfel’’ curajos şi provocator!”.