Cel mai frumos TE IUBESC!

Ani de-a rândul am alergat, uneori la propriu alteori la figurat. Cel mai greu mi-a fost să mă opresc sau să accept cuvintele dojenitoare ale celor din jurul meu. Mihaela Rus, o bună prietenă de a mea îmi povestea în cadrul unei conferințe, de ce antreprenorii care au făcut mult sport au mai multe șanse de a caștiga cursa cu profitul. Sunt antrenați să câștige! Așa am fost educată și eu. Pot spune despre mine că sunt o persoană norocoasă. Nu știu dacă ,,norocul și-l face omul cu mâna lui însă eu pot spune despre mine că am beneficiat din plin de bunătate și multe povețe pe care la rândul meu vreau să le dăruiesc baieților mei.

Anul acesta 2015 a fost anul provocărilor, al schimbărilor majore din viața mea. Am reușit să îmi termin doctoratul, să scriu o lucrare de referință despre ceea ce s-a întâmplat timp de 25 de ani în România în domeniul restructurării proprietății, am început un nou proiect drag sufletului meu- Flori de ie și multe altele.

2015 a avut și părțile lui dureroase, parte din sufletul meu a plecat cu tata spre alte orizonturi, mi-a furat prieteni de-o viața, am conștientizat durerea și fericirea la cel mai înalt nivel. Încă sunt vie, respir și încet …încet ..încep să îmi aduc aminte, cum este să …IUBEȘTI!

Între două avioane (adică acum mă aflu în aeroportul din  Paris), mii de proiecte ce așteaptă să fie puse pe hârtie și apoi implementate, între cărți ce așteaptă să fie publicate, timpul s-a oprit în loc datorită unei întrebări – Mama, unde ești? Îmi este dor de tine!

Nevoia primară de a iubi și de a fi iubit ne face ca pentru o clipă sau pentru o viață, să devenim mai buni, să învățăm să nu uităm! Ne lăsam prinși de vâltoarea vieții, ne fragmentam zilele, alergăm contracromonetru și uităm ce culoare are fericirea. Fericirea mea, la început a fost albastră, așa ca cerul senin, cu chip de inger și suflet de om mare cu nume de Norris, apoi fericirea mea și a lui Norris a fost completată cu o mutriță haioasă, cu ochii adânci ca marea și sufletul precum nemărginirea!