Doi ani complicați de crize, în care Bursa a evoluat în tandem cu economia

Antreprenorii nu-și mai permit să suporte costul unui nou lockdown

Doi ani complicați de crize, în care Bursa a evoluat în tandem cu economia

articol publicat în: www.financialintelligence.ro

Mulțumesc, Adina Ardeleanu

Piața de capital din România împlinește, în luna septembrie, doi ani de la promovarea la statutul de piață emergentă, după criteriile agenției FTSE Russell.

Evoluția Bursei de Valori din București a fost puternic influențată de intensitatea crizelor suprapuse care au afectat toate economiile lumii, inclusiv pe cea din România. De altfel, capitalizarea bursieră descrie traseul sinuos al crizelor, aproape identic cu cel al economiei românești: puternic afectată în 2020, anul pandemiei, a atins un nivel minim în martie, când a coborât până la 113,85 miliarde de lei.

Imaginea grafică a evoluției capitalizării Bursei în 2020 amintește de litera V, semn deja familiar pentru cei care au urmărit evoluția economiei anul trecut.2021 a fost un an al revirimentului, dar la finalul lui, piața bursieră nu a reușit să-și refacă valoarea la nivelul anului 2019.

Radiografia actuală a capitalizării bursiere descrie efectul crizelor suprapuse, a volatilității și incertitudinilor, dar și reziliența unei piețe încă embrionare. La finalul lunii iulie capitalizarea Bursei din București a ajuns la 149 miliarde de lei (28,9 miliarde euro), un ușor avans față de rezultatul anului trecut, dar inferior celui afișat în 2019

Capitalizarea bursei nu este doar un indicator tehnic, el măsoară în fond performanța unei acțiuni în condițiile de piață ale unei economii și dă dimensiunea atractivității pentru investitori pe care o au companiile listate. Desigur capitalizarea bursieră depinde de sentimentul investitorilor, de apetitul lor pentru risc sau pur și simplu pentru plasamente.

Dacă în 2020 companiile din energie listate la bursă au evoluat mediocru, în contextul scăderii prețului petrolului, care influența masiv evoluția percepției investitorilor față de tot domeniul, acum ele sunt campioanele atractivității, sursa speranțelor pentru dividende și un adevărat pilon al Bursei noastre, oarecum dominată de acestea.

În acest context complicat al ultimilor doi ani, dominat de crize, incertitudine și volatilitate a crescut numărul de investitori atrași de plasamente în piața de capital. Un semnal pozitiv privind evoluția viitoare a pieței, șanse pe care aceasta le poate fructifica dacă vor fi listări noi.

Emergentă pentru FTSE, la frontieră pentru MSCI

Un semnal extrem de pozitiv este includerea acțiunilor Bursa de Valori București (BVB), din 19 septembrie, în indicii FTSE Russell pentru piețe emergente, FTSE Global Micro Cap. Este un semn de încredere în piața românească de capital, în funcționarea ei la nivelul burselor din regiune.

Până la urmă piața de capital se aliniază alături de economia României, care este așezată în categoria economiilor emergente. Din păcate piețele financiare globale sunt dominate în acest an de incertitudini, de crize suprapuse și volatilitatea este la cote maxime. Pentru piețele emergente efectul acestei nervozități excesive a piețelor financiare globale este negativ și este greu de evaluat care va fi câștigul pentru acțiunile românești incluse în indicii FSTE Russell.

Pentru a promova însă la categoria piețelor emergente de către MSCI avem nevoie de o consolidare și de o extindere a pieței de capital, de intensificarea tranzacționării, în esență de o maturizare a pieței. Piața românească de capital are dimensiuni mai reduse decât cele regionale, și aici nu includ piața poloneză, care este mult mai dezvoltată decât cele din Ungaria sau din Cehia.

Dimensiunea pieței, adâncimea ei, lichiditatea și accesibilitatea sunt elemente esențiale de care depinde ștampila MSCI de piață emergentă. Aici avem handicapul unei dimensiuni modeste a pieței, a unei lichidități de mică amploare. Desigur avem o piață financiară liberă, în care banii investitorilor pot intra și pot ieși rapid, însă lichiditatea redusă poate inhiba multe investiții.

Mai mult, nu avem un nivel de sofisticare al cadrului de reglementare suficient de atractiv. Putem evoca recomandarea OECD privind îmbunătățirea reglementării prin revizuirea procedurii de atragere de capital atât pentru ofertele publice inițiale, cât și pentru cele secundare și ridicarea calității standardelor de guvernanță corporativă prin promovarea unei transparențe sporite a activităților comitetului de audit, de pildă.

Pe de altă parte statul trebuie să accelereze listarea întreprinderilor importante unde este acționar, nu înainte însă de a se asigura că acestea respectă cele mai înalte standarde de guvernanță corporativă. Listarea Hidroelectrica pe bursă, o promisiune amânată, ar putea înviora activitatea pieței de capital românești.

Avem nevoie însă și de o politică activă de susținere a economiei, de predictibilitate și implicare din partea guvernnaților. Exemplul Argentinei este interesant: țara a reintrat în Emerging Markets Index al MSCI, în ciuda unor probleme uriașe ale economiei sale, a unei inflații galopante, a tensiunilor sociale și a inițierii unui acord cu Fondul Monetar Internațional.

Pe termen scurt statutul de piață emergentă a atras investitori în piața sa de valori și intrări nete de capital. Totuși euforia nu a durat, pentru că marii investitori urmăresc atent evoluțiile politicilor guvernamentale și analizează atent capacitatea economiei sale de a se redresa, sensibilitatea acesteia față de evoluțiile globale. Însă, pe termen lung, este importantă chiar și urmărirea atentă a pieței argentiniene de către marile fonduri de investiții, chiar dacă acestea acționează prudent.

Atragerea afacerilor mici către bursă, o șansă pentru piață, investitori și economie

Dezvoltarea pieței de capital în anii următori depinde de intensitatea implicării autorităților, inclusiv a celor de reglementare. Din perspectiva afacerilor mici și mijlocii, listarea la bursă ar fi o oportunitate nu doar pentru dezvoltarea acestora, ci și pentru susținerea economiei. Firmele mici și mijlocii trebuiesc încurajate pentru a se lista la Bursă, pentru a face emisiuni de obligațiuni, dar au nevoie de susținere în pregătirea listării. Experții Bursei de Valori ar trebui să colaboreze cu asociațiile patronale și să creioneze, împreună, proiecte de informare, atragere și susținere a IMM-urilor care caută finanțare prin piața de capital.

Companiile de mici dimensiuni au nevoie de sprijin pentru a se lista pe piața AeRO, și în acest sens evoc din nou recomandarea OECD, care sugera ca autoritățile din România să gândească o schemă de subvenționarea a caselor de brokeraj pentru ca acestea să evalueze relevant și corect perspectivele financiare ale unui IMM care vrea să se listeze pe AeRO. Experții OECD recomandau și utilizarea fondurilor europene alocate prin Planul de redresare și reziliență pentru România în acest scop. Pentru că am convingerea că multe companii mici, dacă ar găsi finanțare prin piața AeRO ar putea deveni afaceri de succes, ar trebui ca promovarea pe piața principală a Bursei să fie clar definită, să existe un mecanism de transfer simplu, inteligent și fără costuri mari.

Costurile mari blochează și inițiativele de lansare de obligațiuni în piață. Reglementatorii ar trebui să creeze un cadru mai simplu al procesului de listare și ar trebui să susțină eforturile companiilor de a lansa obligațiuni, printr-un corp de experți care să aprobe prospectele într-un timp scurt, să colaboreze cu solicitanții pentru a se asigura că documentația respectă toate rigorile impuse.

Probabil ar fi momentul să apară o agenție de rating românească, specializată în analiza și evaluarea companiilor listate. Până atunci însă cred că statul ar trebui să susțină financiar companiile mici pentru a avea acces la rating de credit de la o agenție de evaluare din piață.

Nu în ultimul rând investitorii au nevoie de informații, de analize ale pieței, ale companiilor listate, ale diverselor domenii de interes. Fără informații piața nu este atractivă și, deși în România în ultimii ani sute de mii de investitori individuali fac plasamente în acțiuni, majoritatea sunt atrași de piețele financiare globale. Preferă numele mari, consacrate și pentru că au informații despre acestea, citesc analize, știri în permanență.

Tot OECD recomanda fie instituirea unui mecanism care să ofere participanților la piață, fără costuri, analize cantitative independente privind companiile mai mici, fie subvenționarea companiilor de brokeraj pentru furnizarea de cercetări pe piață și întocmirea de rapoarte de analiză.

În plus ar trebui să medităm serios asupra oportunității extinderii afacerilor românești peste granițe. Polonia, de pildă, sau Ungaria, au companii listate la bursele din Varșovia sau din Budapesta, cu profil de multinaționale, Cehia la fel. Cred că dacă vrem să dezvoltăm piața de capital și economia românească trebuie să creăm condițiile pentru o expansiune regională a acestor companii. Ar mai trebui să încercăm să atragem diviziile românești ale unor multinaționale cu operațiuni în țara noastră către bursă.

Desigur însă evoluția pieței de capital va depinde de măsura în care statul va decide listarea marilor companii la Bursă și de mărirea free-floatului companiilor sale listate. Este și un test al abilității guvernanților de a exploata momentele favorabile. Acum de pildă, o listare a gigantului energetic Hidroelectrica ar fi un succes. Mai mult, lansarea unor obligațiuni pentru finanțarea proiectelor de extracție de gaze naturale, sau de extindere a capacității depozitelor de gaze, ar fi de asemenea un succes, deoarece acum este momentul oportun.

În esență trebuie ca bursa din București să se consolideze. Să nu uităm că atunci când a fost închisă de comuniști avea mai multe companii listate în piața principală decât are în prezent. În decembrie Bursa poate aniversa 140 de ani de la apariția sa, în 1882, în piața financiară românească. Un moment de reflecție pentru viitorul unui proiect cu o istorie vibrantă.

 

Spune-ţi părerea

Numele este obligatoriu
Adresa de e-mail nu va fi publicată

Înapoi sus