SupraTAX – când economia respiră prin vocea antreprenorilor

SupraTAX – când economia respiră prin vocea antreprenorilor

Există momente în care cifrele nu mai sunt doar statistici, ci devin respirația unei țări.
Când 8,6% inflație nu mai e doar un indicator economic, ci povara pe care o simte fiecare antreprenor în costurile de producție.
Când dobânda-cheie de 6,5% nu mai e o decizie tehnică a Băncii Naționale, ci diferența dintre o investiție făcută și un vis amânat.
Și când o țară care promite stabilitate ajunge să schimbe regulile fiscale de trei ori într-un an, nu mai vorbim despre politici publice, ci despre instinct de supraviețuire.

Pornind de la această realitate, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF a lansat seria națională „SupraTAX”, un format de dialog între antreprenori, economiști și factori de decizie.
Am avut onoarea să moderez prima ediție, la Brăila, un eveniment în care peste 200 de antreprenori și specialiști din fiscalitate au spus răspicat ce alții evită: că România nu mai trăiește sub presiune fiscală, ci sub suprataxare.

Antreprenorii nu cer privilegii.
Nu cer tratament special.
Ei cer ceva infinit mai simplu: aer.
Aerul acela de stabilitate fără de care nicio economie nu poate respira, fără de care planurile devin hârtii, iar visurile – grafice fără viață.

Astăzi, România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare inflație – 8,6%, față de media zonei euro de 2,2%.
Costul finanțării pentru companii depășește 8%, iar investițiile străine directe au scăzut cu peste 30% în primele luni ale anului.
Suntem, din nou, într-un moment critic: vrem creștere economică, dar o căutăm prin măsuri care sufocă exact mediul care o produce.

În loc de stabilitate, am primit trei valuri succesive de modificări fiscale:
TVA crescut, accize majorate, microîntreprinderi limitate, contribuții adăugate fără analiză de impact.
Iar statul, în loc să-și reformeze cheltuielile, preferă să extragă mai mult din același capital.

Dar nu despre vinovați am vorbit la „SupraTAX”, ci despre soluții.
Despre cum putem construi o fiscalitate logică, echilibrată, sustenabilă.
Despre cum putem aduce în centrul deciziei rațiunea.

Cine a fost în dialogul SupraTAX

Dezbaterea de la Brăila a reunit voci care nu se feresc de adevăr:

Dana Cireașă, președinte Conaf Brăila

Marian Dragomir, primar municipiul Brăila,

Gabriel Biriș (Co-Managing Partner, Biriș Goran SPARL),
Elena-Ecaterina Chivu (Președinta CECAR),
Lelila Mancaș (Director Marketing, Comunicare și CSR – Edenred România),
Iuliana Tănase (Șef Serviciu Îndrumare și Asistență Contribuabili – DGRFP Galați),
Daniel Anton (Director Financiar, Al Dahra Agricost)
și Otilia Pețu (fondatoarea NOA).

A fost o discuție onestă, între specialiști care înțeleg că nu poți vorbi despre creștere economică fără încredere și fără coerență fiscală.
S-a vorbit despre cifre, dar și despre oameni. Despre reguli, dar mai ales despre impactul lor în viața reală.

Din acest dialog s-a născut o listă de măsuri economice concrete, gândite nu pentru teorie, ci pentru aplicare imediată.
Măsuri care pot reda încrederea și respirația unei economii care a învățat să supraviețuiască, dar care merită, în sfârșit, să crească.

 1. Taxarea inversă generalizată la TVA pentru facturi peste 5.000 euro

Reduce frauda și eliberează lichiditatea companiilor – TVA-ul se plătește la încasare, nu la facturare.

 2. Compensarea contribuțiilor datorate statului cu sumele neîncasate pentru concedii medicale

Un pas spre echitate fiscală: dacă statul întârzie, antreprenorul nu trebuie să suporte costul.

 3. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%)

O taxă nedreaptă pentru companiile care investesc. Se plătește impozit chiar și fără profit, adică se pedepsește efortul.

4. Eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”)

Penalizează investițiile în dezvoltare și infrastructură. România are nevoie de producție, nu de frâne fiscale.

5. Eliminarea limitării cheltuielilor de consultanță și management la 1%

Inovația are nevoie de expertiză. Nu poți crește competitivitatea dacă penalizezi serviciile care o construiesc.

6. Plafonarea bazei de calcul pentru contribuțiile sociale (CAS, CASS)

Elimină dubla taxare și aduce echitate între contribuabili. Contribuțiile trebuie să urmeze logica venitului, nu hazardul birocratic.

7. Impozitarea sumelor nejustificate, cu perioadă de conformare voluntară

Transparența trebuie încurajată, nu impusă prin frică. Declară, corectează, conform-te. Apoi aplică sancțiunea.

8. Eliminarea CASS la tichetele de masă

Tichetele nu sunt un lux, ci un sprijin. Să le impozitezi e ca și cum ai taxa masa de prânz a celor care muncesc.

 9. Reintroducerea creditului fiscal pentru creșe și grădinițe

Educația timpurie nu e cheltuială, e investiție. Sprijinul pentru părinți e sprijin pentru viitor.

10. Indexarea amortizării fiscale cu inflația

Investițiile trebuie protejate într-un mediu volatil. Un principiu simplu, dar esențial pentru capitalul românesc.

 11. Bonificații pentru plata anticipată a taxelor

Conformarea voluntară se obține prin încredere, nu prin constrângere.

12. Uniformizarea bazei de impozitare pentru clădirile deținute de persoane fizice și juridice

Aceeași clădire, același impozit. Fără excepții arbitrare, fără confuzie.

 13. Scutirea totală de impozit pe venit pentru femeile antreprenor cu minimum trei copii

Recunoaștem astfel dublul rol – mamă și lider. O măsură de echitate și curaj social.

 14. Consolidarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală

România are nevoie de claritate. De un cod complet, transparent și aplicabil, nu de zeci de ordine contradictorii.

Aceste măsuri nu sunt teorie. Sunt oxigen curat pentru o economie care respiră greu.
Pentru că reducerea deficitului nu se face extrăgând mai mult din același capital, ci lăsând capitalul să producă mai mult.

Adevărul este simplu:
Statul nu poate cere conformare de la antreprenori, dacă el însuși rămâne impredictibil.
Nu poți cere încredere, dacă schimbi regulile din mers.
Și nu poți construi viitor, dacă penalizezi exact oamenii care-l creează.

Seria „SupraTAX” va continua în toată țara.
Vom aduna din fiecare județ propuneri reale, născute din experiență, nu din teorie.
Le vom transforma într-un document coerent, pe care îl vom duce acolo unde trebuie ascultat.

Pentru că vocea antreprenorilor nu este zgomot de fond.
Este singura voce care poate reda respirația economiei românești.

Și pentru că, da, tăcerea costă.
Iar România nu-și mai permite luxul să tacă.