RomânIA noastră este curată în suflet și în simțire, cu drag de ai ei și dor de autentic

RomânIA noastră este curată în suflet și în simțire, cu drag de ai ei și dor de autentic

La trei zile de la solstiţiul de vară, de Sânziene, între 23-24 iunie 2018 – anul Centenarului Marii Uniri,  pe harta României s-a desenat un triunghi magic. Românii au înfăptuit o minune – au trezit spiritul românesc, au horit, au jucat şi s-au bucurat la unison, celebrând rădăcinile şi tradiţia românească în amplul festival “RomânIA autentică”.

Sâmbătă şi duminică, peste cincizecișicinci de mii de români au celebrat şi s-au bucurat împreună de tot ce are România mai frumos, la cea de-a treia ediţie a festivalului “RomânIA Autentică”. Desfăşurat în paralel la Iaşi, Braşov şi Hobiţa, evenimentul de uriaşă anvergură a reunit zeci de ateliere de creaţie şi meşteşuguri tradiţionale româneşti, a fost prilej de prezentare a portului popular, muzică şi dans tradiţional; RomânIA noastră este curată în suflet și în simțire, cu drag de ai ei și dor de autentic.

Inima şi motorul acestui festival românesc de tradiţii şi obiceiuri, meşteşuguri, port popular, creativitate şi măiestrie artistică este doamna Cristina Chiriac. Fondatoare a brandului “Flori de IE”, cunoscută ca promotoare a artei tradiţionale româneşti, ambasadoare a antreprenoriatului feminin din ţara noastră şi preşedinta Confederaţiei Naționale pentru Antreprenoriat Feminin.

Cristina Chiriac crede cu adevărat în valorile autentice româneşti.“Un neam care îşi uită trecutul nu poate avea viitor!”- este afirmaţia care o ţine vie şi neobosită în mişcarea naţională şi  internaţională de promovare şi cultivare a tradiţiei româneşti.

Sunt onorată să o cunosc şi o onorez la rândul meu printr-un interviu de amploare pentru prestigioasa revistă naţională şi internaţională Formula AS.

– Dragă Cristina Chiriac, cum se întâmplă că faci aceste lucruri minunate? Care a fost declanşatorul acestor acţiuni, momentul de cotitură care te-a scos de pe şina economică şi de antreprenoriat şi te-a proiectat în mijlocul tradiţiei româneşti autentice? Când a început să te preocupe acest aspect? 

M-am întrebat și eu deseori, mai ales în ultima perioadă, de ce Flori de ie?

Îți mărturisesc sincer că de fiecare dată găsesc un alt răspuns. Pe măsură ce Flori de ie se conturează și capătă alte dimensiuni tot așa se schimbă și perspectiva mea de a înțelege de unde am plecat și unde vreau să ajung. Am fost crescută în spirtul valorilor, Muscelul fiind recunoscut ca promotor în multe domenii dar și pepinieră de valori așa cum aveam să descopăr mai tarziu și poate tocmai de aceea traseul meu a fost diferit.

Am plecat de acasă cu tolba plină de visuri și cu încrederea sădită de ai mei că orice aș vrea să fac în viață, pot! Aceasta este zestea cea mai mare pe care am primit-o, alături de multe alte valori pe care ai mei le-au sădit în mine. Ceea ce eu sunt astăzi este doar coroana unui copac stașnic la care au muncit câteva generații și poate tocmai de aceea Flori de ie înflorește atât de sănătos. Primul contact cu costumul popular a fost în copilărie, în școala primară și pentru acest fapt trebuie să îi mulțumesc doamnei mele învățătoare: Nicoleta Stefăniță cea care mi-a insuflat dragostea pentru port și dansuri populare. Apoi a urmat o lungă perioadă în care toată energia mea a fost canalizată către economie și antreprenoriat și abia mult mai târziu, pe la patruzeci de ani, mi-am dat timp să respir și să mă regăsesc. Și deși nu am renunțat nicio clipă la economie și antreprenoriat îți pot spune sincer că dragostea pentru ie mi-a dat un alt sens în viață.

– Cum s-a materializat proiectul “Flori de IE”? În ce constă el, de când fiinţează şi ce amploare a căpătat între timp?

Flori de ie s-a născut în anul 2014, ca un proiect menit să repună la locul cuvenit zestrea inestimabilă românescă pe care o constituie costumele populare autentice. să conserve și să perpetuezee tot ceea ce strămoșii noștri ne-au lăsat ca moștenire.  Apoi s-a adăugat şi componenta socială, noi străduindu-ne permanent să asigurăm un loc de muncă femeilor din mediul rural, pe care le încurajăm să se întoarcă la meşteşugurile vechi şi atât de frumoase.  Apoi, pas cu pas, lucrurile au căpătat o amploare pe care nu mi-o puteam închipui la început: Florile de ie  au devenit cunoscute, am început să primim invitaţii din toată lumea, la târguri de profil, la evenimente din diaspora. Astăzi exportăm ia românescă pe trei continente, am expus la New York, Dubai, Moscova, Shanghai, Tokyo, Viena, Londra, Barcelona, Bari, Copenhaga, Ankara, etc. Am reușit să integrăm ia în ținutele fashion și suntem mândri că dragostea noastră pentru ie astăzi este virală.  Peste tot pe unde am mers, am mai scris o pagina uluitoare din povestea nesfârşită a iei și le suntem recunoscători tuturor.

– Cum s-a născut ideea festivalului “RomânIA autentică” şi ce scop are el ca demers cultural?

RomânIA Autentică a fost o continuare firească a proiectului Flori de ie. Şi asta pentru că, în demersul nostru, ne-am confruntat cu o mare problemă:  din ce în ce mai puţine femei care mai ştiu să coasă ii şi toate sunt trecute de 50 de ani. Iar cele mai tinere nu mai sunt dispuse să înveţe, magia vechilor meşteşuguri s-a pierdut în vâltoarea problemelor de zi cu zi, satele noastre sunt tot mai pustii iar datinile și obiceiurile sunt înlocuite încet, încet cu alte sărbători importate. Astfel, am conștientizat că dificultățile noastre nu sunt singulare și că au ecou în sufletele a sute de meșteșugari, RomânIA noastră este curată în suflet și în simțire, cu drag de ai ei și dor de autentic

RomânIA Autentică s-a născut din dorința de pune în evidență meşteşugurile şi meşteşugarii de demult, să-i adune la un loc şi să arate românilor câtă bogăţie se ascunde în tradiţiile din moşi-strămoşi. În paralel, în fiecare an, biletul de intrare în spaţiul de festival a fost ia, şi în felul acesta am determinat zeci de mii de români să caute prin lăzile vechi ori prin dulapurile uitate ale bunicilor şi să scoată la iveală piese minunate pe care să le poarte.

– Cum a decurs organizarea primei ediţii şi a următoarelor, mai apoi…? Povestim, cu bune şi rele, cu emoţii implicate, cu piedici, cu greutăţi, cu bucurii, cu tot.

Fiecare ediţie a fost unică şi a lăsat în urmă ecouri şi amintiri ce nu se vor şterge curând. Despre piedici şi greutăţi pot scrie o carte însă de departe cea mai mare provocare a acestui festival RomânIA Autentică, organziat de către Asociația Națională a Antreprenorilor doar cu sprijinul partnerilor și coorganizatorilor, o reprezintă finanțarea. Apoi, am avut de dărmat o altă barieră cea a mentalului colectiv legat de voluntariat și eventualele motivații ascunse .

Abia după cea de a doua ediție lumea a început să înțeleagă beneficiile imense pe care un astfel de eveniment îl produce în comunitate. Dar toate aceste greutăți și multe altele…le uit în secunda în care festivalul începe şi văd bucuria şi strălucirea din ochii participanţilor. Când îi văd cum vibrează la horele şi doinele cântate pe scenă, când văd entuziasmul din atelierele de creație, meşteşugari, nu mai contează nimic altceva.

Dacă în anul 2016 am organizat prima ediţie într-un singur loc, la Hobiţa, invitându-i pe români să vină “Acasă la Brâncuşi”, succesul răsunător şi faptul că am primit atâtea mesaje de la oameni din alte colţurile ţări care nu au putut ajunge, ne-a dat curajul ca în anul următor să adăugăm Hobiţei şi Iaşiul. Şi aşa am umplut de cântec, joc şi meşteşuguri piaţa din faţa minunatului Palat al Culturii. Şi pentru că orice provocare trecută te face să ţinţeşti tot mai sus, 2018 a fost momentul triunghiului magic, momentul în care am prins în hora de Sânziene Oltenia, Transilvania şi Moldova, şi asta pentru că, alături de Hobiţa şi Iaşi a răspuns şi Braşovul chemării noastre către tradiţie şi autentic. Singurul meu regret e că nu am putut să mă rup în trei pentru a fi parte din fiecare sărbătoare fiindcă energia unică ce te cuprinde când eşti în mijlocul acestui festival al frumosului, este inegalabilă şi merită orice efort.

– Admirabilă putere de convingere şi de manifestare a dorinţelor. Nu e puţin lucru să pui cap la cap evenimente de aşa amploare. Ce oameni sunt alături de tine în aceste evenimente?

Ştiu că, văzând câte lucruri minunate se întâmplă la aceste evenimente, oricine ar fi tentat să creadă că am o armată de oameni lângă mine. Însă nu e aşa. Am preferat să mă înconjor de oameni puţini, dar adevăraţi, alături de care poţi duce orice provocare la capăt, fără teamă. Am strâns lângă mine oameni care vibrează asemeni mie la frumos, oameni pe care mă bazez și cărăra le mulțumesc din suflet.

– Ce roade / beneficii culeg oamenii prin participare la festivalul “RomânIA autentică”? Cu ce rămân, cu ce pleacă acasă? Si cel mai important, ce uc mai departe.

Cei ce ajung la RomânIA Autentică o dată, cu siguranţă vor veni an de an. Şi asta pentru că, vor redescoperi o altă RomânIE. RomânIA noastră este curată în suflet și în simțire cu drag de ai noștri și dor de autentic. Pe cei care ne vor călca pragul îi veți vedea îmbrăcați în ie sau ținând în mână o icoană pictată pe sticlă ori o brăţară împletită ca odinioară, în suflet poartă o întreagă zestre de emoţii minunate. Sentimentul pe care îl încerci, fiind în mijlocul meşteşugarilor, simţind în piept fiecare cântec, şi prinzându-te în horă alături de alţi români, este unic şi, odată ce l-ai trait, îţi vei dori să repeţi experienţa. Pleci acasă cu o fărâmă din moştenirea uriaşă pe care ne-au lăsat-o strămoşii noştri, iar acea fărâmă rodeşte. Şi îţi arată ce trebuie să laşi şi tu în urmă, copiilor tăi.

– Cui se adresează în mod specific manifestările tale? Au ele o latură, o conotaţie educativă sau doar festivă, de celebrare şi bucurie împărtăşită?

RomânIA Autentică este pentru orice iubitor de frumos şi de autentic, aşa cum spune chiar numele festivalului. S-a întâmplat ca la Iaşi ori anul acesta la Braşov să fie şi străini care să vină alături de noi, atraşi de toată această strălucire a costumelor populare, a cântecului, a dansului şi a meşteşugurilor făcute acolo, pe loc, ca odinioară. Şi am văzut uimirea şi bucuria în ochii lor, ca reacţie firească la frumos. Ei, desigur că pentru români, mesajul acestui festival e altul. Şi coarda care vibrează româneşte amplifică mult ecoul pe care îl are RomânIA Autentică pentru ei. Iar conotaţia educativă este atât de bine ascunsă în faldurile portului popular, în notele cântecelor tradiţionale şi în paşii fascinanţi ai horelor, încât, fără ca cineva să pronunţe cuvintele, orice roman pleacă acasă purtând în minte idea principal: meşteşugurile şi tradiţiile autentice sunt valorile fără de care un popor nu poate merge mai departe. Iar a le lăsa să piară înseamnă a-ţi şterge trecutul.

– Nu pot să nu te întreb despre proiectele proaspăt lansatei Confederaţii Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) Ce este acest “organism”? Cum s-a născut el ş ice efecte produce în lumea românească?

CONAF reprezintă primul proiect confederativ, o entitate unitară ce are ca obictiv principal reprezentativitatea patronatului în rândul femeilor, o forță pentru interese și valori comune deopotrivă feminine și masculine. După mai bine de sută de ani se conturează și în România prima entitate confederativă care militează pentru reprezentativitate la nivel național și european și care adună sub aceeași umbrelă asociații, fundații, patronate și chiar federații cu scopul de a genera valoare adăugată în economia românescă.

– Vorbeşte-mi, te rog, despre evenimentul din Bucovina, de la Suceava şi despre evenimentul său geamăn, precedent, care s-a petrecut  la Bucureşti, de 8 martie 2018.

Anul acesta pe 8 Martie am lansat Federația Patronatelor Femeilor Antreprenor. Am ales această dată ca omagiu adus tuturor femeilor curajoase din România, pentru ca iti trebuie curaj să fii antreprenoare și am ales Palatul Parlamentului pentru că acolo este casa legilor și noi ne dorim legi bune și corecte așa cum trebuie sa fie și viitorul acestei țări.

A fost un eveniment copleşitor, prin numărul uriaş de femei şi de susţinători ai lor care ni s-au alăturat şi care au făcut ca iniţiativa noastră să capete exact anvergura pe care ne-o doream.

La Suceava, tot pe un 8, dar de data asta iunie, am lansat Federaţia Femeilor de Afaceri din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi,  în prezenţa a peste 300 de invitaţi, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, personalităţi din mediul universitar sucevean, figuri marcante ale patronatelor femeilor de afaceri din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din Republica Moldova şi Ucraina, am pecetluit constituirea Confederaţiei Naționale pentru Antreprenoriat Feminin prin unirea noii entităţi cu cea lansată în martie, la Bucureşti.

Mesajul principal al acestei confederaţii  este cel de unitate, o unitate care să asigure forţă şi reprezentativitate pentru antreprenoriatul feminin din România, lucruri care să se concretizeze mai ales din punct de vedere al puterii de decizie, al transpunerii intereselor şi valorilor noastre în proiecte legislative, RomânIA noastră este curată în suflet și în simțire, cu drag de ai ei și dor de autentic

– Ce proiecte urmează? Ce îşi propun ele să semnaleze şi cine va putea culege roade, extrage beneficii din această muncă unită a femeilor antreprenor?

Vom continua să ducem Florile de ie în toată lumea, ca să le facem cunoscute şi astfel să facem să se vorbească despre România cu admiraţie şi respect. Cu siguranţă ne vom revedea la anul şi în anii care urmează în alte şi alte locuri minunate din ţara aceasta, la RomânIA Autentică, până când nu va mai rămâne nici un colţişor de ţară neatins de magia pe care o exercită costumul popular românesc şi meşteşugurile tradiţionale.

În ceea ce priveşte Federaţia Patronatelor Femeilor Antreprenor, vom continua să construim pentru a ne îndeplini crezul nostru, şi anume să arătăm potenţialul antreprenorial din România şi să reuşim să transformăm toată această forţă şi toate aceste initiative în propuneri legislative.

– Ce mai este nevoie să fie spus? Dacă ar fi să revenim la “RomânIA Autentică”? Ce mesaj ai de transmis cititorilor revistei Formula AS?

Aş vrea să le spun tuturor românilor un lucru pe care mi l-a spus şi mie, culmea, un strain, la unul dintre ultimele evenimente din străinătate la care Florile de ie au fost vedeta. Eram la Copenhaga, la invitaţia ES ambasadorului României în Danemarca, şi după defilare, un fotograf danez s-a apropiat de mine, mi-a strâns mâna cu putere şi a spus doar două cuvinte: “Be proud!” (Fii mândră!). Acela a fost momentul în care am realizat încă o dată, că fac bine ce fac şi că acest îndemn trebuie să ne fie far călăuzitor nouă, românilor. Trebuie să fim mândri de tot ce avem şi să nu uităm niciodată că datoria pe care o avem faţă de strămoşi e să dăm mai departe copiilor noştri minunata zestre ce ne-a fost încredinţată.

Detalii puteţi afla pe:  www.romaniaautentica.ro

DELIA APOSTOL HANZELIK – RomânIA noastră este curată în suflet și în simțire, cu drag de ai ei și dor de autentic

Vă mulțumim!